Author Archives: curatoriulparinteleteofil

(… ) La 1 aprilie s-au împlinit treizeci şi patru de ani de când m-am stabilit la mănăstire. În ziua aceea de început, zi de care depind toate ce le-am realizat de-a lungul anilor petrecuţi la mănăstire, n-aveam cum să ştiu … Continue reading →

Sâmbăta, 16 martie 2024, a trecut la cele veșnice la 66 de ani, cel mai bun prieten al Părintelui Teofil, domnul Dorel Stroie Un om cald, inteligent, generos și credincios, domnul Dorel Stroie va rămâne, în memoria celor care l-au … Continue reading →

Fiecare dintre noi, creștinii, trebuie să stăruim pentru o viață îmbunătățită, să fim mai buni. Cândva, în satul meu, s-a schimbat preotul și preotul care a venit era un cunoscut al meu. Atunci am întrebat-o pe mama – mama venind … Continue reading →

Fiecare Sfântă Liturghie este o rază din Paştile cele mari şi preasfinţite, este o înaintegustare a Paştilor celor veşnice. Noi credem că în veşnicie vom fi într-o prăznuire neîncetată a Sfintelor Paşti. Acesta este îndemnul poate cel mai nebăgat în … Continue reading →

Gândul părintelui pentru el a fost să facă muzică, să pornească pe calea asta. A fost aşa, ca un testament. În ultimele zile, în care părintele era deja în spital, ne-a trimis prin prietena noastră dorinţa sa ca Theodor să … Continue reading →

Dragul dezmierdării mele, plin de rouă-n păr, Sub sclipirile de stele, m-ai trezit sub măr, Dezmierdat cu-așa iubire, m-ai trezit sub măr. Dreapta-ntinsă-i peste mine, stânga-căpătâi, Doamne, nu-i decât din Tine dragostea dintâi. Dulcea, minunata, dragoste dintâi. Îmi răpește-a Ta … Continue reading →

In memoriam Mihai Șora O dezbatere, alături de filosoful Mihai Șora și de Luiza Șora, a problemei centrului și periferiei, a luminii și invizibilului, pornind de la filmul „Punctul și Sfera. Despre iradiere în nevedere”, realizat de Luiza Șora (Institutul … Continue reading →

Se spune că „trecutul nu moare”… Și într-adevăr, trecutul e lucrător și în prezent, căci el s-a adăugat la viața noastră, s-a alcătuit la ființa noastră. Din acest trecut „prezent”, îmi amintesc un gest pe care l-am trăit înainte cu … Continue reading →

Îmi aduc aminte cu multă bucurie că bunica mea, mama mamei mele, în rugăciunile pe care le spunea seara, zicea între altele: „Doamne, mulțumescu-ți că suntem la casele noastre”. Se gândea probabil și la unele posibile dislocări, mai ales în … Continue reading →