Tinere, ţie-ţi zic, scoală-te!


Ştim că Domnul Hristos a înviat un tânăr, pe tânărul din Nain, fiu unic al unei văduve şi căruia Domnul Hristos i-a zis: „Tinere, ţie-ţi zic, scoală-te!” (Lc. 7-14). E de fapt un cuvânt pe care Domnul Hristos l-a spus într-o anumită împrejurare unui tânăr, dar e, am putea zice, o lozincă, un cuvânt de ordine pentru tineri –  „Ţie-ţi zic, scoală-te!”, adică acţionează, activează, fă ceva, nu te lăsa într-un fel de lâncezeală ce te apropie de moarte, te aseamănă cu morţii, ci activează, pentru că asta e ceea ce trebuie să faci, mai ales că ai energii de tânăr. La tinereţe omul e mai propriu pentru acţiune decât la bătrâneţe, pentru că la bătrâneţe începe omului să-i scadă şi energia şi elanul, şi entuziasmul, şi nu se mai poate angaja.
De exemplu, se tot spune că tinerii au făcut revoluţia, când se spunea atunci că avem un tineret minunat, eu nu ştiu cât a fost de minunat, pentru că unii dintre ei poate nici nu au ştiut ce fac, dar adevărul este că la tinereţe omul se angajează, face ceva. Bătrânii ce au făcut? S-au uitat la televizor, asta a fost toată lucrarea bătrânilor! Tinerii s-au dus acolo şi au ţinut pieptul; bineînţeles că nu au vrut să moară, dar, oricum, noi ne dăm seama că la tinereţe omul e capabil de ceva şi face ceva; mai sunt şi rele destule, tot din entuziasmul ăsta pe care-l are, din energia, din explozia aceasta de putere pe care o are tânărul…
(vol. Puncte cardinale ale ortodoxiei, Arhim. Teofil Părăian, Editura Lumea credinţei, Bucureşti, 2005)

Advertisements
This entry was posted in Uncategorized. Bookmark the permalink.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s